Pagina principală

Cărţi SF publicate în România

Science-fiction (termen împrumutat din limba engleză) este un gen literar şi cinematografic a cărui temă principală este impactul ştiinţei şi tehnologiei asupra societăţii şi persoanelor.

În general se folosesc două abrevieri pentru science-fiction. SF (sau S.F.) este termenul cel mai folosit de către scriitorii de science-fiction şi de către fani. Pe de altă parte, termenul sci-fi (propus de Forrest J. Ackerman în 1954) a crescut foarte mult în popularitate şi este astăzi mult mai folosit în presa scrisă, cu toate că unii scriitori de science-fiction nu sunt de acord cu folosirea lui.

Genul literar science-fiction mai este cunoscut şi sub denumirile literatură de anticipaţie şi literatură ştiinţifico-fantastică.

"O călătorie în lună" de Georges Méliès

Filmul ştiinţifico-fantastic este un gen cinematografic care utilizează teme specifice ale SF-ului, cum ar fi diverse invenţii ştiinţifice sau scenarii plasate într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.

Chiar dacă filmul SF a devenit recunoscut ca un gen de sine stătător începând cu anii ’50, elementul fantastic a fost prezent în scenarii chiar de la începuturile celei de-a şaptea arte. Cinematograful ştiinţifico-fantastic şi-a propus de la bun început să exploreze o largă varietate de subiecte şi teme care nu ar putea fi reprezentate cu uşurinţă în niciun alt gen de film. De-a lungul anilor, scenariile SF au abordat teme sociale şi politice delicate, fără a minimaliza însă latura spectaculară, pe gustul spectatorilor mai puţin „specializaţi“. Astăzi, producţiile ştiinţifico-fantastice sunt deschizătoare de drumuri în privinţa celor mai noi tehnologii pentru efecte speciale, iar spectatorii s-au obişnuit deja cu reprezentările din ce în ce mai realiste ale formelor de viaţă extraterestre, cu războaie spaţiale spectaculoase, cu arme energetice sau cu voiajuri mai rapide decât viteza luminii spre lumi îndepărtate.

Ion Hobana

Ion Hobana (n. 25 ianuarie, 1931 la Sânnicolau Mare, jud. Timiş) este prozator, critic literar, eseist, traducător, teoretician al literaturii de anticipaţie. Este licenţiat în litere (Facultatea de Filologie Bucureşti) cu o teză despre Science-fiction, prima de acest fel din România. A publicat cinci volume de versuri şi un roman, înainte de a se consacra, cu precãdere, literaturii SF. Debutul în gen datează din 1955, în revista Ştiinţă şi Tehnică, cu povestirea Glasul mării. Au urmat nuvela Ultimul văl (1957), volumele de povestiri Oameni şi stele (1963) şi Un fel de spaţiu (1988), versiunea teatrală a Omului invizibil, după Wells (1974), piesă jucată în Bucuresti şi Brasov. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Société Européenne de Culture, H.G. Wells Society, Centre International Jules Verne, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.

Isaac Asmiov

Dr. Isaac Asimov (n. 2 ianuarie 1920 - d. 6 aprilie 1992, a fost un autor evreu american născut în Rusia şi un biochimist, un scriitor de mare succes şi excepţional de prolific, cunoscut mai ales pentru lucrările sale science-fiction şi pentru cărţile de popularizare a ştiinţei. Cea mai faimoasă lucrare este seria Fundaţia, pe care a combinat-o mai târziu cu două alte serii ale sale, seria Imperiului Galactic şi seria Roboţilor. A scris şi fantasy, precum şi o mare cantitate de non-ficţiune. Asimov a scris şi editat peste 500 volume şi estimativ 90.000 scrisori sau cărţi poştale şi are lucrări în toate categoriile majore ale Sistemului Decimal Dewey cu excepţia filozofiei. Asimov a fost prin consens general un maestru al stilului science-fiction, alături de Robert A. Heinlein şi Arthur C. Clarke, a fost considerat a fi unul dintre membrii "Marelui Trio" al scriitorilor de science-fiction din timpul vieţii sale.